Lamuriri si Intregiri cu privire la Familia Lui Mihaiu Voda Viteazul
    Extras din revista de istorie si Arheologie, 1886. Arhivele nationale - Bucuresti, Marcel Dumitru, Director adjunct, 9 mai 2007
    Multe s-au scris si se vor mai scrie despre eroul de la Calugareni Mihai Voievod Viteazul, - carele, dintr-atatia domni si voievozi romani, singur a putut uni sub aceeasi coroana mergand din victorie in victorie, in timp de cea mai grea cumpana pentru neamul nostru, catesi trele tari surori: Tara Romaneasca, Moldova si Ardealul, - caci scurta lui domnie a fost plina de cele mai bogate evenimente si incununata de cele mai inaltatoare isbanzi ostasesti. Literatura istorica a chestiunii s-a imbogatit nu de mult printr-o fericita descoperire facuta la Arhivele Statului, unde s-a gasit pecetia eroului purtand semnele celor trei tari si in jurul lor legenda cu titlul: Io Mihaiu Voevod, Domn al Terei-Romanesti, al Moldovei si a Ardealului.
    Mihaiu Voda Viteazul este restranepotul lui Vlad Voda Calugarul, stranepotul lui Radu Voda cel Bun, nepotul lui Radul Voda Paisie, sau Radul Voda Calugarul, si fiul lui Patrascu Voda.
    Bunicul sau Radul Voda Calugarul, a avut de fii pe Marcu Voevod, Vlad Voevod si pe Patrascu Voevod, iar fice pe Maria, Voica si Cristina.
    Marcu Voievod (1537-1543) a fost asociat la domnie de tatal sau inca de la inceputul si drepr davada pentru acest fapt avem o scrisoare a lui Marcu Voevod din 16 Maiu 1542, adresata judetului si celor 12 pargari din Brasov, cu urmatorul cuprins:
   
    "Io Marcu Voievod, din mila lui Dumnezeu domn roman. Scriem la al nostru cinstit si bun prieten si vecinilor de aproape, judetului si celor 12 pargari din Brasov, multa sanatate si cu dragoste ne inchinam domniei voastre. Si dupa aceasta dau de stire domniei voastre, caci va veni acolo omul nostru de credinta, Roman diacul, ca sa mearga la Sacui in treburile domniei mele. Drept aceea va rog pe domnia voastra: sa aiba drumul slobod ca si un domn al domniei voastre. Aceasta va rog pe domnia voastra si Dumnezeu sa va bucure."

    Pe Marcu Voievod il vedem figurand ca ctitor la mai multe manastiri si biserici din tara, alaturea de tatal sau. de pilda: la manastirea Mislea si Cozia. In 1543 Marcu Voievod e greu bolnav. Prin August acelas an vedem pe tatal sau scriind judetului Fos Hanas al Brasovului si rugandu-l ca sa-i trimeata in graba pe Gheorghe vraciul cu ierburi de leac, caci fiul sau Marcu a cazut la grea boala si poate ca el il va vindeca. Marcu Voevod insa cu toata ingrijirea data n-a scapat de boala, ci in curand dupa aceea si-a dat obstescul sfarsit. Tatal lui Radul Calugarul petrecu in amaraciune ultimii sai ani. In 1545, prin Martie, el fu mazilit de Poarta si dus in surghiun, tocmai in Egipt. Nu se stie si nu poate spune anul unde a murit si unde zac oasele sale.

    Dupa mazilirea lui Radu Voda Calugarul la domnia tarii a fost numit domn fratele sau Mircea Voda Ciobanul (Martie 1541552; 17 ianuarie 1558-21 septembrie 1559). Vlad Voevodul, al doilea fiu al lui Radul Voda Calugarul, nepotul lui Mircea Ciobanul, pretinse si el domnia, dar n-a isbutit sa vie ca domn. In 1552 Mircea Voda Ciobanul cade si el in disgratie si la tronul tarei vine fratele sau Ilie Radul, care domneste din Noemvrie acelas an si pana in Maiu 1553. Putin dupa aceea tronul fu dat nepotului sau Partascu Voevod ne vorbesc in special ambasadorii Veranzio si Francisc Zay. Asa in scrisoarea lor confidentiala adresata din Constantinopol la 1 Martie 1554, regelui Ferdinand, ei spun: "Sunt acum patru zile de cand s-a numit pentru Valahia un nou domn anume Petrascu, fiul raposatului Calugaru-Voda; si eri a plecat de aci. Mircea, domnul presedinte a chemat la Constantinopol, si nu stim ce se poate intampla de va veni aici. Cauza schimbarii nu e cunoscuta...". Patrascu-Voda a fost numit de Poarta ca domn la 26 Fevruarie si la 28 ale aceleasi luni a pornit din Constantinopol si a venit in Sambata Pastilor 1554. El domneste de la aceasta data si pana in 26 Decembrie 1557, cand l-a cuprins moartea. A fost inmormantat la Manastirea Dealului.

    Patrascu Voda a fost de doua ori casatorit: in prima cu Voica si in a doua cu Tudora, mama eroului Mihaiu. Despre Tudora nu se stie a cui fiica este si cand anume s-a intamplat casatoria ei cu Patrascu Voda. Nestiindu-se si in lipsa de documente chestiunea a ramas inca in discutiune. Unii sistin ca doamna Tudora n-a fost sotie nelegitima a lui Patrascu Voevod si, prin urmare, eroul Mihaiu ar fi copilul din flori, dar nu aduc nici un fel de argument serios. Pentru noi, bazati pe izvoarele documentare ce ne stau la indemana, chestiunea aceasta este lamurita. Credean ca doamna Tudora, in calugarie Monahia Teofana, a fost sotie legitima a lui Patrascu Voevod si ca atare Mihaiu Bravul nu e copil di flori. Actele vremii ne vorbesc "prea cu sfintenie" de doamna Tudora, ceea ce, desigur, n-ar face-o daca ea ar fi fost sotie nelegitima a lui Patrascu Voevod. Apoi, ea Tudora, poarta pe pecetia inelului ei titlul de "doamna" si semne luate din herbul Tarii, iar fiul ei, eroul Mihaiu, o glorifica pretutindeni cu vorbele: "cinstita si de la inima prea iubita maica a domniei mele doamna Teodora". Toate aceste motive ne fac sa respingem parerea contrara, cere, repet, nu se sprijina pe nici un argument serios. Faptul ca Tudora nu figureaza pe piatra mormantului sau cu titlul de doamna nu poate fi luat drept argument; el se explica usor: Tudora se calugarise si a vrut sa moara ca simpla calugarita, iata tot. Tudora, sau Monahia Teofana, a murit in 1606 si a fost ingropata la Manastirea Cozia. Piatra cu inscriptie a fost pusa de dragii ei nepoti Patrascu Nicolae Voevod si Domnita Florica, neindoielnic dupa ultima ei vointa si potrivita unei calugarite, care s-a gandit, de buna seama, mai mult la cele ceresti decat la cele pamantesti. Patrascu Voevod a lasat urmasi pe: Vintila Voievod, Patrascu, Petru Cercel, Mihaiu Voda Viteazul, si pe Marie. Vintila Voevod a reusit sa ia domnia tarei prin Maiu 1574, dar n-a domnit decat 4 zile. Fratele sau Petru Cercel a domnit din iulie 1583 si pana in Aprilie 1585. El a zidit "Biserica Domneasca" din Targoviste. Petru cercel a murit inecat de Turci, fiind aruncat in Bosfor, prin Martie 1590. Pe urma lui a ramas: Marcu, Dumitrascu si Stefan). Maria a fost maritata in anul 1555 de insus tatal sau Petrascu Voevod, nu stim exact cu cine. Ea a avut fiu pe Radul postelnicul Bidiviul. Bidiviul a luat de sotie pe sora lui Vintila Vornicul.
    Mihaiu Voda Viteazul (Sept. 1593 - 8 august 1601) s-a nascut in vara anului 1557 la Dragoiestii din Olt. La aceasta data Patrascu Voevod petrecea la Dragoiesti, impreuna cu sfatul sau, compus din: Socol Vornicul, Tudor val Logofat, Dragomir Vistier, Stanciu Spatar, Radul Stolnic, Vlad Comis, Lepadat Paharnic si Ene vel Postelnic. Cea mai mare parte din acesti boieri sunt rude ale Voievodului. Cum credem Mihaiu Voda a ramas mic de tot si, date fiind imprejurarile vremei, el a fost crescut departe si de buna seama nu sub nume de voevod, ci sub alt nume. S-a pastrat tacere asupra obarsiei sale prin care, ca sa nu-i fie primejduita viata sub domnii ce s-au schimbat intr-una. De aci s-a creat si legenda, care tagaduieste lui Mihaiu Voda descedenta lui din Patrascu Voevod, zicand ca este fiul unui gelep bogat din tara turceasca si al unei vaduve "de la oras de la Floci". Un istoric ungur ne transmite doua vesti: "ca Mihaiu isi ciboara genealogia din neamul lui Patrascu", dar ca e cunoscut, ca a crescut foarte sarac, si a purtat negustorie dincolo de Dunare prin Tara Romaneasca si Moldova. Muma-sa a targuit cu rachie". Legenda de mai sus s-a intarit si mai mult atunci cand Mihaiu fu osandit de moarte de catre Alexandru cel rau, care aflase de vita lui domneasca si cand boierii partizani lui Lihaiu in numar de 12 ca sa-l scape de urgia lui Alexandru Voda cel rau si sa i se crute veata au jurat cu aceasta ca nu-i fiul lui Patrascu Voda.
    Mihaiu Voda si-a inceput cariera ca ban de Mehedinti. La 1583 s-a casatorit cu stanca, din neamul boierilor Kretzulesci, fosta sotie a lui Dumitru banul, fiul lui Stan Banul. Cu Stanca a avut de urmat pe Florica, maritata dupa Preda postelnicul din Greci, fratele lui Stroe postelnicul si pe Nicolae patrascu Voevod. Florica cu Preda au avut mai multe fete si un baiat cu numele Mihaiu. Una din fete a fost maritata cu Petru slugerul. Nicolae Patrascu Voevod a luat de sotie pe Ancuta, fiica lui Radu Serban Voevod. Cu Ancuta Nicolae Partascu Voevod a avut de urmasi din partea barbateasca pe mihail, mort in 1656, si pe Gavrilas, mort in 1622. dand spita directa a lui Mihaiu Voda Viteazul, amintite mai sus.
    Maria a fost maritata dupa Balea paharnicul din Pietrosani. Cu Balea paharnicul Maria a avut doua fete pe Dobra si Necsa si Necsa. Voica nu stim pe cine a luat de sot. despre Cristina, ne pregateste un document inedit, aflat intre actele familiei noastre, pe care ne facem o placere de a-l da publicitatii, mai la vale, insotindu-l cu notele utile pentru intelesul sau istoric. Documentele emana de la nepotul Domnitei Cristina, de la Mihaiu Viteazul, care intareste stapanirea averei ramasa de pe urma sus numitei Domnite. Acest document e bogat atat prin cuprinsul sau cat si prin deslusirile genealogice ce ni le da.
    Cu mila lui Dumnezeu io Mihail, voevod  si domn a toata tara Ungro-Vlahiei, feciorul marelui si prea bunului Io Petrascu Voevod. Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele jupanesei Stancai, fiica jupanesii  Carstinii si cu feciorii ei, cati ii va darui Dumnezeu, ca sa-i fie ei satul Corbi, intreg cu tot hotarul, si 12 salase de tigani. Pentru ca acest sat si tigani au fost de bastina ai Stanciului Bengai spatarul, mosul jupanesii Stancai, socrul jupanesii Carstinii. si cand a fost in zilele lui Alexandru Voievod, tatal lui Mihnea voevod, atunci Stanciul Benga Spatarul s-a apucat sa fuga in Tara Ungureasca cu toti fii sai; si acolo l-a ajuns vreme de lipsa de nevoie, si n-a avut ce sa manance, dar a stiut Stanciul Benga zestrea nurorii sale jupanesii Carstina, compusa din haine si scule si giuvaericale si aspri, pe cari i le daduse fretele sau, raposatul Patrascu voevod. Si a luat Stanciul Benga spatarul de la jupaneasa Crastina aspri de argint 230 si o coroana de aur cu pietre si 300 de galbeni, si 12 jupe de coftirie si cu impletituri de fir, si jinilii 12 cu fir si cu margaritar si cu pietre, si de aur cu pietre scumpe 13 ace cu 12 pietre si linguri de argint 10 si tipsii 12 si trei perechi de cercei de aur si cu pietre scumpe si cu margaritari mari, si 2 zabranice de 2000 aspri si o boarta si toarte de 3000 aspri, si inca alta multa sculiste si giuvaericele. Si le-au mancat pe toate Stanciul Benga spatarul cu fii sai, in Tara Ungureasca si cand a venit Stanciul Benga spatarul, socrul jupanesii Carstina, ea a cerut socrului sau Stanciului Benga Spatarul nu putu sa intoarca aceasta cheltuiala, ci i-a dat satul Corbii si 12 salase de tiganii jupanesii Carstinii pentru cheltuiala ei, dinaintea lui Alexandru voevod.
    Dar cand fu atunci si jupanesii Crastinii i s-a intamplat moartea, si a murit si a ramas fiica ei Stanca saraca, iar fii lui Stanciul Benga spatarul ei au luat satul Corbii din mainile jupanesii Stancai, pe nedrept. Dar in urma, Neagul logofat, barbatul jupanesii Stancai el s-a parat dinaintea lui Mihnea Voievod, de fata cu unchiul sau Barbul postelnicul si cu cumnatul sau Vintila Postelnicul. Si intru aceea Mihnea voevod domnia lui a cautat si a cautat si a judecat dupa drept si dupa lege, si a fost citit si cartile tatalui sau Alexandru Voievod , si bine a adeverit domnia lui, sum ca insusi Stanciul Benga spatarul a fost dat acest sat Corbi si 12 salase de tigani, mai sus zisi.
    Si a ramas Barbul postelnicul si Vintila si cu toti fratii lor de lege si de judecata dinaintea lui Mihnea Voievod. Si am vazut domnia mea in cartile de para si de lasare ale Mihnei Voevod, cand au fost cursul anilor 1798. Dar cand fu acum, in zilele domniei mele, Barbul Postelnicul si cu fratii sai, unchii jupanesei Stancai, ei au ridicat iarasi para dinaintea domniei mele pentru acest sat si tiganii mai sus zisi, si-au parat de fata dinaintea domniei mele cu jupaneasa Stanca. Si asa s-au parat Barbul Postelnicul si cu fratii sai dinaintea domniei mele, cum ca n-a mancat tatal sau Stanciul Benga spatarul si cu ei dimpreuna aceste scule ale jupanesii Carstinei. Iar jupaneasa Stanca a scos cartile lui Alexandru voevod si cartile lui Mihnea voevod de para si de lasare. Intru aceia domnia mea inca am cercetat si am adeverit foarte bine domnia mea inca am cercetat si am adeverit foarte bine domnia mea cu Parintele Vladica Eftimie si cu toti cinstitii dregatori ai domniei mele, si am vazut domnia si cartile acestori batrani domni, si am citit cum ca a fost dat Stanciul Benga spatarul acest sat si acesti tigani mai sus zisi jupanesii Carstinii, pentru cheltuiala ce a fost facut.     Si inca m-am uitat si am cercetat si am dat domnia mea, ca sa ia Barbul postelnicul si cu fratii sai lege 12 boieri pe ravasele domniei mele si ca sa jure cum ca n-a mancat tatal sau Stanciul Benga spatarul cu ei dimpreuna acesti aspri si sculiste si giuvaricalele mai sus zise ale jupanesii Carstinei. Si ei n-au putut nici cum sa se apuce de lege si sa jure, si nici n-au putut ca sa intoarca aceasta cheltuiala mai sus zisa; ci a ramas lege si de judecata dinaintea domniei mele. Drept aceea am dat si domnia mea jupanesei Stancai, ca sa-i fie ei satul Corbi si aceste 12 salase de tigani mai sus zisi ohabnice, ei si fiilor ei si nepotilor si stranepotilor, si de nimeni necladit, dupa porunca domniei mele. Iata ca si martorii pune domnia mea, pe: jupan Ivasco vel dvornic, si jupan Chisar vel logofat, si jupan Teodosie vel vistier, si jupan Negre vel spatar, si jupan Serban vel paharnic si jupan Stroe vel Stolnic, si jupan Serban cel Paharnic si jupan Preda vel postelnic, si ispravnic jupan Chisar vel (logofat). Am scris eu Valcul logofatul, in scaunul Gheorghita, luna Iunie in 20 zile, de la Adam pana acum, cursul anilor 7104.
    Io Mihail Voievod, din mila lui Dumnezeu domn.